| Dan LUNGU on Mon, 24 Sep 2001 08:31:44 +0200 (CEST) |
[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]
| [Nettime-ro] multumiri |
Multumesc Magdei Carneci, lui Dan Perjovschi si lui Matei Bejenaru pentru solidaritatea exprimata fata de scriitorii protestatari de la Iasi. dan lungu > > > MULTA ATENTIE LA CAZUL IESEAN! > > > > Sincer să fiu, evoluția polemicii declanșată cu ocazia Declarației > celor 32 (la care, pe parcurs, s-au mai adăugat și alte semnături) îmi > lasă, ca și altora, un gust amar. Avalanșa amănuntelor nesemnificative, > practica sofismelor (excelent evidențiată de O. Nimigean), > dezinformarea sitematică, intervențiile viscerale, atribuirea falselor > intenții ș.a.m.d. nu fac decît să creeze un context cacofonic, în care > vocea reală a protestatarilor abia se mai aude. Mereu sînt nevoiți să > explice că nu au spus ceea ce se pretinde că au spus, că revendică > altceva și nu decapitarea lui Cassian Maria Spiridon, că fondul > chestiunii este altul, că nui interesează și nu reprezintă o motivație > personală faptul că soția lui Nichita Danilov a fost sau nu a fost > angajată la Convorbiri literare, că încît, pînă la urmă, se simt > măcinați de un război care nu mai este al lor. Șuvoiul tulbure al > discursurilor delirante așază un strat gros de mîl peste veritabilele > implicații ale Declarației. Lehamitea oamenilor de bun simț este, se > pare, arma secretă a mediocrității. Singura certitudine care rămîne în > acest context este că Declarația a pus degetul pe o rană adîncă, o rană > care nu este doar a vieții literare ieșene. Riscul este ca Declarația > să rămînă doar un semnal de alarmă, într-o cultură a semnalelor de > alarmă. De aceea consider că polemica trebuie să revină la > coordonatele sale esențiale și că protestatarii, ca și observatorii > vieții culturale, trebuie să urmărească cu atenție soluțiile > administrative ale conducerii Uniunii Scriitorilor în cazul Iașiului, > căci ele dau seamă despre dorința și capacitatea de reformare a US, de > schimbare mentalității centraliste, de atenuare a corupției literare > și de reașezare a valorilor. > Una din implicațiile protestului ieșean, ce mi-a fost semnalată > de un prieten într-un mesaj prin e-mail, este resuscitarea discuției > aplicată, cu exemple asupra corupției în literatură. Dacă în general > presa vorbește despre corupția funcționarilor publici sau a oamenilor > politici, insistînd prea puțin asupra corupției în cultură fie pentru > că domeniul e lipsit de interes pentru un procent însemnat al > populației, fie pentru că cei implicați în cultură au relații strînse > cu cei din presă momentul ieșean dă prilejul unei analize concrete, > ieșind din zona corupției fără corupți, după expresia dlui Nicolae > Manolescu. > Încercînd să anticipeze soluțiile pe care conducerea Uniunii le > va propune protestatarilor, același prieten este de părere că ele > depind de modul în care dl Eugen Uricaru, președintele US, va tranșa > propriile dileme, iscate cu acest prilej. Interesant este că acest > prieten vede rezolvarea problemelor Uniunii în tranșarea problemelor > interioare ale președintelui ei, trădând perceptia unei instituții > personalizate și centralizate. Potrivit raționamentului său, este > evident că în grupul protestatarilor există cîteva nume de care nu se > poate face abstracție Mihai Ursachi, Alexandru Călinescu, Emil > Brumaru, Nichita Danilov, Mariana Codruț etc. Sînt poeți și scriitori > importanți, nu doar de nivel local sau fără operă, cum încearcă să > acrediteze partea adversă. Pe de altă parte, în celălalt grup se află > mai ales persoane care l-au susținut pe dl Eugen Uricaru la recentele > alegeri pentru conducerea Uniunii. Este cunoscut faptul că, în primul > tur de scrutin, diferența dintre primii doi candidați a fost foarte > mică și că lucrurile ar fi stat cu totul altfel dacă ieșenii ar fi > votat cu dl Nicolae Manolescu. La alegeri, din păcate, nu calitatea > personală a celui care dă votul contează, ci cantitatea de voturi > obținută. Dilema constă în faptul că dacă dl Uricaru ar da cîștig de > cauză celor ce l-au sprijinit în alegeri, nu ar face decît să confirme > acuzațiile și contestările rostite la tribuna recentei Conferințe a US > (aranjamente de culise, interese oculte, promovarea non-valorilor etc. > pe scurt: încurajarea corupției), dacă însă ar recunoaște starea de > lucruri descrisă de protestatari, clientela sa ieșeană n-ar fi tocmai > bucuroasă și la viitoarele alegeri nu i-ar mai da votul. Poate chiar ar > da publicității și oarece dezvăluiri senzaționale despre modul cum s- au > făcut alegerile la Iași și cum de s-a întîmplat ca, atît la conducerea > filialei, cît și în Consiliul Uniunii, să fie aleși aceiași foști > susținători fanatici ai lui Laurențiu Ulici, deveniți susținători > loiali ai d-lui Eugen Uricaru. In același timp, înființarea unei noi > filiale și a unei noi reviste nu-s lucrurile cele mai dorite de către > actualul președinte al U.S., căci prima consecință ar fi reducerea > reprezentării actualei filiale în Consiliul Uniunii și aducerea în > același Consiliu a unor oameni noi, care nu prezintă suficiente > garanții. Asta ar însemna înlocuirea unor scriitori slabi, dar loiali, > cu niște scriitori mai valoroși, dar imprevizibili. Însă cum hotărârile > din Consiliu se iau cu voturi la limită, persoanele imprevizibile sunt > cu certitudine inoportune. > Deși cazul ieșean reprezintă un test important pentru dorința > și capacitatea de reformă a U.S., luările de poziție de până acum ale > conducerii Uniunii sunt timorate și confuze, dând dovadă de o > rigiditate care nu poate decât să împingă protestatarii către decizia > demisiei, acolo unde e cazul. Lipsa de flexibilitate și de înțelegere a > situației este de natură să transforme disidenții filialei în > disidenții uniunii. Partea tristă este că, se pare, conducerea uniunii > e prea puțin dispusa la reformă și că preferă chiar demisia > turbulenților, așa cum statul totalitar prefera să dea pașaport > disidenților pentru a nu le tulbura apele în interior. Incapacitatea de > gestionare a conflictelor interioare instituției, adică de reforma > reală, reformă însoțită adesea de sentimentul frustrant al pierderii > puterii discreționare, creează relativă panică, mai ales cînd în joc se > află numele unor scriitori importanți, care legitimează instituția. > Dacă hotărârile conducerii uniunii prin inflexibilitatea lor vor > conduce protestatarii către soluția radicală, riscul este ca în timp să > ne trezim în fața unei instituții delegitimate, plină de mediocri > plimbăreți prin străinătate, cu aere de mari scriitori. Precum și în > fața unor reviste numite literare, groase, pe hârtie de cea mai bună > calitate, însă ilizibile. Situația seamănă izbitor de bine cu cea > totalitară, numai că atunci în locul valorii estetice erau apreciate > obediența și mesajul politic, iar acum în locul valorii estetice sunt > încurajate peste măsură obediența și eficiența managerială. Scriitorul > de talent rămâne tot un perdant, marginalizat fiindcă nu-i politruc sau > contabil. Fără o reformă reală a Uniunii, vom fi condamnați să reiterăm > metehnele sistemului totalitar, uneori chiar sub o formă mai agresivă. > Multă atenție la cazul ieșean! Argumentul principal al partidei > clientelare este că actuala structură a asigurat un bun management, o > bună finanțare a activităților filialei și a revistei Convorbiri > literare. E adevărat, sunt voci care pun serios sub semnul îndoielii > capacitățile manageriale ale lui Cassian Maria Spiridon, fie și pentru > simplul fapt că editura "Timpul", proprietatea sa, e departe de un alt > exemplu ieșean, editura Polirom, unde spiritul managerial al lui Silviu > Lupescu a făcut minuni. De ce de managementul "Convorbirilor literare" > să nu se ocupe un Silviu Lupescu, care nu are aere de scriitor > neânțeles, care , prin faptul că nu e scriitor, nu e tentat să amestece > interesele particulare, gloria personală, cu interesele revistei? > Argumentul partidei protestatare, cel puțin la fel de valabil, este că > revista Convorbiri literare e una din cele mai slabe reviste din > țară, frizînd adesea penibilul. De unde rezultă o altă dilemă. Cum e > mai bine (sau , cum e mai rău?), să ai un management care asigură o > bună finanțare, dar scoate o revistă de veleitari, sau să optezi pentru > o revistă performantă, cu semnături prestigioase, dar lipsită de > mijloace financiare? Firește, soluția dezirabilă este să ai un bun > manager, care sa asigure stabilitate economică, și un bun redactor- șef, > care să asigure standardul estetic. A aprecia un redactor-șef pentru > presupuse performanțe manageriale este la fel de absurd ca și a angaja > un contabil pentru că e un poet valoros. O revistă axată doar pe > stabilitatea economică e la fel inutilă ca și un bilanț contabil plin > de nuri poetici. Si la fel de periculoasă. > Este un fapt de bun simț că orice decizie trebuie luată în > folosul calității estetice. Talentul dlui Cassian Maria Spiridon și al > comilitonilor săi de a face bani e admirabil, dar nu folosește la > nimic, cîtă vreme acești bani se cheltuiesc pentru a edita o revistă de > proastă calitate, pentru a plăti salariile unor redactori diletanți, > pentru a încuraja veleitarismul și impostura, pentru a corupe viața > literară. Rațiunea de a fi a unei reviste culturale nu e de a face cît > mai mulți bani, ci de a face cît mai multă cultură de calitate. > Dl Eugen Uricaru va trebui să riște, ca președinte al Uniunii > Scriitorilor, pentru a cîștiga ca scriitor și om de cultură. Riscul > constă în a lăsa deoparte interesele circumstanțiale și a opta pentru > principii. Pentru a ți-l asuma, e nevoie de mult curaj. Prietenul meu > crede în curajul dlui Eugen Uricaru și în dorința sa reală de a reforma > Uniunea Scriitorilor. Iată că ocazia primului pas al reformei a sosit. > Atît prietenul meu, cît și alții ca el așteaptă cu interes și > emoție deciziile domniei sale. Să sperăm că nu-i va dezamăgi. > > -- > NeoMail - Webmail that doesn't suck... as much. > http://neomail.sourceforge.net > > > _______________________________________________ > Nettime-ro mailing list > Nettime-ro@nettime.org > http://extra.waag.org/mailman/listinfo/nettime-ro > --> > arhiva: http://extra.waag.org/pipermail/nettime-ro > > -- NeoMail - Webmail that doesn't suck... as much. http://neomail.sourceforge.net _______________________________________________ Nettime-ro mailing list Nettime-ro@nettime.org http://extra.waag.org/mailman/listinfo/nettime-ro --> arhiva: http://extra.waag.org/pipermail/nettime-ro