[Nettime-ro] Noi aparitii la Editura IDEA

[Vasile Ernu <v_ernu@yahoo.com>]

Stimati cititori, 

iata noile aparitii ale Editurii Idea

#350;tefan B#259;lan, Nihai Chirilov, Alex. Leo #350;erban
Lars von Trier
filmele, femeile, fantomele


C#259;ut#259;m ceva fic#355;ional, nu factual. Fic#355;iunea este limitat#259; de imagina#355;ia noastr#259; #351;i faptele, de intui#355;ia noastr#259;, iar partea de lume pe care o c#259;ut#259;m nu poate fi acoperit#259; de o "poveste" #351;i nici captat#259; de un "unghi". Subiectul pe care-l c#259;ut#259;m e de g#259;sit īn aceea#351;i realitate care-i inspir#259; pe autorii de fic#355;iuni; realitatea pe care cred c#259; o descriu jurnali#351;tii. Dar ei nu pot g#259;si acest subiect neobi#351;nuit, fiindc#259; sīnt orbi#355;i de tehnic#259;. #350;i nici nu vor s#259;-l g#259;seasc#259;, īntrucīt tehnica aceasta a devenit īnsu#351;i scopul lor. Dac#259; cineva descoper#259; sau caut#259; o poveste, automat o suprim#259;. Subliniind un singur model, autentic sau artificial; prezentīnd lumea printr-un puzzle īn imagini, cu solu#355;ii dinainte g#259;site. Povestea este personajul r#259;u. Tema, prezentat#259; cu pre#355;ul sacrific#259;rii oric#259;rei decen#355;e. Dar #351;i
 cazul īn care importan#355;a unui punct este prezentat#259; publicului pentru evaluare, ajutat#259; de punctele de vedere, iar faptele contrabalansate de antitezele lor. Cultul modelului, unicul #351;i singurul, cu pre#355;ul subiectului din care deriv#259;. Cum īl putem redescoperi, cum īl descriem? Ultima #351;i cea mai mare provocare a viitorului - a vedea f#259;r#259; a privi: a defocaliza! Īntr-o lume īn care mass-media se īnchin#259; la altarul #351;arfului, al clarit#259;#355;ii, storcīnd via#355;a de orice urm#259; de via#355;#259;, DEFOCALIZATORUL va fi comunicatorul noii ere - nici mai mult, nici mai pu#355;in! 

Lars von Trier, martie 2000 


#350;tefan B#259;lan, scriitor #351;i medic oncolog, asistent universitar la Dartmouth Medical School, S.U.A. Public#259; poezie, eseuri #351;i critic#259; literar#259; #351;i de cinema. Director al revistei interna#355;ionale Norii (www.cloudsmagazine.com). 

Mihai Chirilov, critic de film, redactor la Cosmopolitan, membru FIPRESCI, director artistic al Festivalului Interna#355;ional de Film Transilvania. 

N#259;scut īn 1959, Alex. Leo #350;erban este critic de film #351;i traduc#259;tor. Public#259; īn cotidiene (Libertatea), reviste s#259;pt#259;mīnale (Dilema veche, Observator cultural) #351;i lunare (Elle). Īntre 2002 #351;i 2003 a fost bursier Getty, propunīnd o tez#259; despre Histoire(s) du cinema de Jean-Luc Godard. 

G.M.Tamįs
C#259;tre cel c#259;zut de gānduri

traduc#259;tor: Al Polgįr


Tu #351;i genera#355;ia ta, drag#259; prietene, a#355;i respins forma - mesianic#259; - a resemn#259;rii cu suferin#355;a #351;i totodat#259; īnv#259;#355;#259;tura - mesianic#259; #351;i revolu#355;ionar#259; - a mīntuirii din lumea aceasta. Tu, am impresia, nu mai crezi c#259; mīntuirea de suferin#355;#259; ar fi dezirabil#259;, dar nici c#259; resemnarea pioas#259; ar fi bun#259;. "Sīnt senin #351;i t#259;cut". Tu, b#259;nuiesc, ai ajuns mai degrab#259; la concluzia c#259;, poate, condi#355;ia uman#259; e mai pu#355;in marcat#259; de chinuial#259; #351;i suferin#355;#259; decīt cred romanticii cre#351;tini. Lumea este, īn realitate, destul de suportabil#259; #351;i cel mult banal#259;, crezi (b#259;nuiesc). Unii sīnt a#351;a, al#355;ii altfel. Unii sīnt veseli, al#355;ii sīnt tri#351;ti. #350;i chiar de ne-am rezuma la un individ anume, el este cīnd mul#355;umit, cīnd nelini#351;tit. Tu ai impresia (cred) c#259; dup#259; Marea Povestire (cre#351;tinism, iluminism, socialism
 revolu#355;ionar) trebuie s#259; vin#259; micropovestirile [...]. De ce n-ar putea teoria s#259; lase īn sfīr#351;it īn pace amor#355;eala vie#355;ii noastre de zi cu zi #351;i oamenii care, la urma urmei, tr#259;iesc destul de ra#355;ional? - te plīngi (dac#259; aud bine). De ce aceast#259; permanent#259; nevoie filosofic#259; de a schimba "lumea vie#355;ii"? Īn general - parc#259; aud cea mai important#259; dintre īntreb#259;rile tale - de unde scot filosofii presupozi#355;ia c#259; #356;lumea vie#355;ii#357; ar putea fi schimbat#259;? 

G.M. Tamįs


G. M. Tamįs s-a n#259;scut la Cluj īn 1948. Dup#259; studii de filologie clasic#259; #351;i filosofie la Bucure#351;ti #351;i Cluj, īncepīnd cu 1972 a fost redactor la un s#259;pt#259;mīnal literar din Cluj. Retrogradat din pozi#355;ia de redactor la cea de corector, dup#259; ce, din 1974, i s-a interzis - cu cīteva rare excep#355;ii - s#259; mai publice #351;i a īnceput s#259; fie h#259;r#355;uit de Securitate, p#259;r#259;se#351;te īn cele din urm#259; Romānia. Din 1979 a predat filosofia la Facultatea de Litere din Budapesta, fiind concediat īn 1981 pentru scrierile sale clandestine #351;i proteste ilegale. A fost unul dintre liderii disiden#355;ei maghiare. Ales deputat īn 1989, va p#259;r#259;si via#355;a politic#259; īn 1994 #351;i partidul liberal īn 1999. Īncepīnd cu 1991 a fost director al Institutului de Filosofie al Academiei Maghiare de #350;tiinte. A #355;inut cursuri #351;i a f#259;cut cercet#259;ri la universit#259;#355;ile Columbia, Oxford, Woodrow Wilson Center,
 Chicago, Wissenschaftskolleg din Berlin, Georgetown, Yale, New School for Social Research, Collegium Budapest etc. C#259;r#355;i: A teória esélyei [#350;ansele teoriei, Bucure#351;ti/Cluj, 1975], Descartes a módszerr#337;l [Descartes despre metod#259;, Bucure#351;ti/Cluj, 1977, ed. a II-a: Cluj, 2002], A szem és a kéz [Ochiul #351;i mīna (samizdat), Budapesta, 1983, Geneva, 1985], Idola tribus [īn maghiar#259;: Paris, 1989, trad. fr. Paris, 1991], Mįsvilįg [Cealalt#259; lume, Budapesta, 1994], Törzsi fogalmak [Idolii tribului, vol. I #351;i II, Budapesta, 1999; par#355;ial tradus#259; īn limba romān#259;: Cluj, 2001], A helyzet [Situa#355;ia, Budapesta, 2002]. A publicat numeroase eseuri, studii #351;i articole īn periodice #351;i antologii; scrierile sale au fost traduse īn 14 limbi. De asemenea, public#259; īn mod regulat articole de comentariu politic īn marile cotidiene maghiare. Din 2003, G. M. Tamįs este vicepre#351;edinte al ATTAC Ungaria.

 

www.idea.ro/editura

www.idea.ro/revista

Comand#259; prin po#351;t#259; – reducere de 15% 
Comandānd minimum 5 titluri publicate de editura IDEA, beneficia#355;i de 25% reducere #351;i deveni#355;i automat membru al clubului de carte IDEA 
Plata se face ramburs la ridicarea coletului.
Taxele po#351;tale sunt suportate de editur#259;.
Persoana de contact: Cristina Co#351;orean, oferte@idea.ro 
telefoane: 0264 594634, 0264 431603


		
---------------------------------
Do you Yahoo!?
Yahoo! Mail - Helps protect you from nasty viruses.
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://amsterdam.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/