Re: [Nettime-ro] Idiotul de consum

[Velisar Manea <velisar_grafica@yahoo.com>]

Daca va ingrijoreaza gustul ori stilul in cazul consumului tot nu producatorii sunt de vina, ei se adapteaza cu inteligenta pietei. Toata lumea vorbeste cu superioritae despre Hollywood, dar dincolo de anumite realizari de exceptie, chiar productiile comerciale pline de clisee sunt mult mult mai putin manipulatoare decat grosul filmelor sovietice sau mai idioate decat filmele indiene - mai multe decat la Hollywood - produse la Bombay.
  Solutia este educatia consumatorului, scoala de exemplu, asa cum am mai spus. Un manifest ca cel de Vineri este mai pueril decat o reclama pana si la capitolul - profund - al finalitatilor.

Gabriel Baldovin <gabal@email.ro> wrote:
  Pe mine nu ma ingrijoreza consumul in sine in acest moment, desi am sustinut candva un stil de viata mai ascetic. Nu as putea spune ca am renuntat total la aceasta idee, insa sunt sigur ca tehnologia va evolua in asa maniera incat consumul nu ar fi decat ceea ce astazi este comoditatea gratuita, adica aceea care nu este acceptata pentru un alt disconfort. Fara indoiala ca cel care nu accepta acest tip de comoditate isi face singur zile fripte, e masochist ar zice unii. Exista si astfelde cazuri insa ele sunt rare. Majoritatea o accepta. Dar acest model de consum este altceva decat consumismul (salbatic) de astazi. Companiile au inceput o adevarata cursa de captare a atentiei consumatorului; fireste pentru ei asta este un amestec de amuzament, competitie dar si disperare avara. Chiar si pentru cumparatorul tip vedeta care se ipocrizeaza la Hollywood consumul este amuzament; are un sentiment de superioritate aristocratica atunci cand o domnitza ca funduletz de iepuras sau cu a
ripi de ingeras o invita in magazin sau ii pune o oferta in brate.

Si aici trebuie aratat ca vedetismul de tip Hollywood nu este altceva decat acel tip de iluzie creeata tocmai de sistemul consumist; compania isi face reclama fie prin oferirea unei sume colosale de bani, premii etc. unui cumparator prin tragere la sorti sau alte proceduri, fie ofera aceasta suma unei vedete care face direct reclama sau performeaza pentru respectiva companie. Efectul e acelasi. Cumparatorul viseaza sa ajunga ca respectiva vedeta si o imita sau viseza sa fie el "fericitul castigator". Nici vedeta, nici "fericitul castigator" nu poate exista fara restul fraierilor. Si mai exact: restul fraierilor fac pe vedeta si pe "fericitul castigator". Vedeta face un film, il cumpara postul tv cu banii de pe reclamele pe care le ifuzeaza in timpul difuzarii lui. Apoi fraierul merge sa cumpere din supermarket cu sentimentul ca e vedeta... Si sistemul merge brici.

Dar pentru omul de rand imitarea vedetei inseamna rastignirea lui intr-un bizar sistem social cu acumulare de credite bancare si jobul care mai intai ii permite aceast statut si apoi il prinde in niste capcane existentale ciudate. Omul nu mai poate iesi din aceasta inchisoare odata intrat. Timpul liber pe care i-l ofera jobul este tot un timp de acumulat credite; angajatul este prea obosit sa incerce un salt existential si accepta destinderea prin divertisment. TV-ul este primul in aceast ordine. Dar toate aceste presupuse baloane de oxigen ale consumismului induc sentimentul maimultului. Si subiectul acumuleaza noi cedite, se incatuseaza si mai tare in sistem. Iata ca medievala legare de glie supravietuieste si pana azi. Avem de a face cu un fel de dependenta la fel ca in cazul drogurilor. Tocmai de aceea societatea le combate, respectiv pentru a nu ramane fara recolta economica a acestui sistem. (Oficial se spune ca interzicerea drogurilor s-ar datora infractiunilor dator
ate celor care ar trebui sa le plateasca sau protejarii vietilor (!!!) celor aflati in ceatsa situatie).

toate cele bune
g. b.

http://www.baldovin.as.ro/concept.htm




I. Ego sum: Consum, deci exist.

Cine arunca o privire asupra marfurilor vremurilor noastre, invata sa se
cunoasca pe sine. Marfa este eul, eu sunt marfa; consum, deci exist. Dar ce
consum eu? Continutul, forma, o senzatie de viata? O reprezentare despre
lume, codul cultural? Daca, pe langa valoarea de intrebuintare, marcile
ofera si un proiect de existenta, au castigat. Ele creaza o picatura de
fericire si de sens intr-o viata lipsita de sens si de fericire si, poate,
se asociaza artistilor Renasterii, ale caror opere ofereau odinioara si o
imagine a lumii. Marcile sunt capitalul viitorului post-industrial.


______________________________________________
http://www.sentimente.ro
Singur? Peste 180.000 utilizatori pentru tine!
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/
  


		
---------------------------------
 Yahoo! FareChase - Search multiple travel sites in one click.  
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/