Re: [Nettime-ro] venin

[Bogdan Suceava <bsuceava@yahoo.com>]

Oameni buni,
Urmaresc nettime-ro de mai bine de sase ani. Imi aduc aminte ca au avut loc cateva discutii
inteligente aici... Cunosc foarte bine potentialul acestui egroup si tocmai de aceea v-as propune
o reformulare a problemei. Ce e esential in aceasta discutie? E ceva de invatat de aici? Un esec
al acestei intelniri ar fi blamarea unuia sau a altuia fara ca dialogul sa aiba loc, fara sa
existe un real schimb de idei. Sa fim atat de jos incat sa trecem la name-calling inainte sa
intelegem ce se intampla? Versiunea facila ar fi sa inchidem usa. Versiunea inteligenta ar fi sa
discutam, in privat sau in public, pana intelegem cum vrem sa ne traim anii acestia. Vorbesc
serios. Discutia de aici nu e minora, cel putin in trei aspecte ale ei. Le voi detalia mai jos.

Nu am nici o legatura cu domeniul artelor vizuale. Nu am nici un interes de natura politica in
Romania. In general nu ma mai intereseaza ce se petrece acolo, cine e presedinte, cine apare la
televizor, cine e primar general al Capitalei. Cumva, m-am eliberat. Ca sa ma eliberez, am scris o
carte. Nu vreau sa discut despre asta acum - pentru ca nu ar fi la chestiune. Vreau doar sa spun
ca incerc sa izolez nucleul problemei, limitandu-ma doar la ceea ce cred eu ca inseamna perceptie
intr-un spatiu artistic.

Problema 1. REPREZENTATIVITATEA
Ce inseamna ca o lucrare e reprezentativa pentru un anumit mediu? Si ce se intampla cu invocarea
acestui argument in momentul decembrie 2006: in tara/ in afara? Care e diferenta intre o receptare
de afara si una acasa? (Stiu foarte bine asta, am invatat si eu in the hard way cum stau
lucrurile. Acum doar formulez intrebarea, si cred ca ar fi incompleta fara aceasta nuantare.)
Reprezentativ pentru ce? Mi s-a intamplat sa aud diverse argumentatii, ca de exemplu: acest roman
nu e reprezentativ pentru literatura care se scrie acum. Sau estetic si fortat totodata: romanele
care se scriu azi sunt TOATE in cutare fel. Ori si mai gigantic: aceasta idee nu e reprezentativa
pentru geometria care se studiaza acum in Romania. Adica, sa credem noi oare ca reprezentativ e
ceva ce face toata lumea, gestul care rezuma, actul de sinteza, media impinsa pana in panzele
albe? Sau reprezentativ ar fi bratul artistic al statului national-unitar? Caci daca despre el e
vorba, sa ne dam la o parte si sa invitam aici pe dl Ion Dolanescu, care ar fi mult mai
indreptatit decat noi sa intervina in astfel de dezbateri. Ce inseamna reprezentativitate - ca
argument?  Nuanta "reprezentativ" poarta implicit si o afirmatie incluzand cuvantul "noi". Da, dar
eu nu ma simt confortabil sa spun "noi" alaturi de oricine, 23 de milioane sau mai putini, sau
eventual 350 de milioane sau depinde cum numaram acum. Pe masura ce timpul trece nu mai gasesc
puterea sa spun "noi" alaturi de nimeni. Deci nu poate exista ceva "reprezentativ" care sa ma
exprime sau multumeasca. In concluzie, orice proiect care pleaca pe undeva prin lume sub culorile
patriei/culturii/ministerului cutare, etc., nu ma reprezinta. E doar expresia gusturilor si
optiunilor unor perceptii de moment ale unor oameni care poarta responsabilitatea unei alegeri.
Daca aleg o prostie, cred ca s-ar putea discuta DOAR din punct de vedere profesional si cred ca
s-ar putea DEMONSTRA ca e o prostie. Discutia respectiva ar fi numai pe baza respectivului
proiect. Cum s-a strecurat si o nuanta de atac la persoana, gata, s-a terminat, a avut loc o
impartire la zero, discutia e invalidata. Optiunea ne apartine: pastram discutia in termeni strict
profesionali sau trecem si la neveste, familii, biserici, prieteni, grupuscule, orbite, origini?

Problema 2. ABSENTA CUANTIFICARILOR
Vestea proasta e ca in artele vizuale nu se prea poate cuantifica. Un amic mi se plangea zilele
trecute (acum nu glumesc) ca un oarecare a reusit sa vanda un produs artistic cu un pret
important. Frustrarea lui era motivata de perceptia ca artistul in cauza nu pare deloc inteligent,
ba mai mult, ca ar fi un bou norocos. Intr-o singura unica lucrare i se parea a fi atins o
expresivitate neasteptata, neobisnuita, surprinzatoare, si cu aceea, isi explica el, a facut ceva
parale. Nu mult, nu enorm, dar mult pentru el. Sunt banii o masura? Iar daca nu ei, atunci ce?
Numarul de oameni care vad o lucrare - e aceea o masura? Atunci cel care a desenat logo de la
google e mai tare ca Dali. Care e masura? De la ce nivel incolo cineva e deasupra oricarei
banuieli ca nu e altceva decat un instrument politic? Pentru ca, daca vrem sa masuram ceva, am
putea invoca prestigiul unui loc unde cineva a fost prezent, numarul de reactii in presa, granturi
de un anume fel, am putea numara la nesfarsit - dar la final tot noi, cu onestitate intelectuala,
suntem chemati sa admitem ca ne aflam in fata unui profesionist si a lucrarilor sale. Cand abdicam
de la onestitatea noastra intelectuala pentru a da glas frustrarilor, ni se pare oare ca am
schimbat lumea? Cum ne putem pastra onestitatea intelectuala intr-un domeniu unde nu exista
cuantificari precise? Cum putem stabili ca cineva e original sau autentic, in absenta unor cifre
si a unor criterii cu cod cu bare?

Problema 3. CINE POATE JUDECA?
Exista un risc major atunci cand un artist isi asuma si calitatea de evaluator, pentru ca pozitia
lui risca sa devina un paratrasnet al frustrarilor, invidiilor, nefericirilor unei intregi
comunitati. E cineva frustrat de la 1985 sau 1995, nici o problema: se va exprima in 2006. Tinand
seama de aceasta, parca ar merita aici un enunt abrupt: cu riscul sa nu ai parte vreodata de nici
un premiu, de nici o clipa de glorie, de nici un fel de recunoastere, cred ca orice forma de
multipla pozitionare intr-un domeniu e periculoasa. In literatura e aproape imposibil sa
functionezi ca editor si scriitor. E o problema de credibilitate, de conflict de interese pe care
multi il sesizeaza imediat. Are asta legatura cu politica? O, da, pretutindeni in lume e plin de
tot felul de political apointees care incurca locul si executa ce li se spune. Si atunci cum
distingem un entuziast bine intentionat de un soldat al unei grupari? Care e diferenta esentiala
care ne permite sa apreciem cu fidelitate cine este ce? Si daca gresim si deschidem focul in cine
nu trebuie, tocmai pentru ca lumea e plina de tot felul de jigodii cu ifose care traiesc si si-au
facut o cariera din ocuparea unor pozitii multiple?

*

In fine, care este miza acestei discutii? Cred ca e vorba despre sansele unui spatiu in care
onestitatea intelectuala sa aiba valoare, un spatiu in care sa ne putem spune parerea deschis si
cu sentimentul ca suntem acasa in interiorul lui, a unei culturi. Am foarte multe motive sa fiu la
randul meu nemultumit de multe lucruri care se intampla in Romania, dar refuz sa ma las dominat de
frustrari. Sunt momente cand actiunile noastre sunt motivate de ocaziile pierdute, de usile pe
care le-am gasit inchise, pe care ni le-au inchis unii sau altii. Pentru ca am gasit o usa inchisa
in urma cu n ani, simtamintele mele imi sugereaza ca ar trebui sa strang de gat pe cineva azi. Nu
a venit oare momentul sa ne propunem ca frustrarile noastre sa se transforme in altceva? Daca
le-as fi putut transforma pe ale mele in energie electrica, va asigur ca am avut in trecut
perioade cand as fi putut lumina partea intunecata a lunii (e si asta o forma de a-ti trai
apartenenta la un spatiu cultural atat de plin de miscari bruste).
Al dvs.,
Bogdan Suceava


--- perjovschi dan <perjovschi@yahoo.com> wrote:

> Octavian
>    
>   n-ai inteles sau nu vrei sa intelegi nimic. nu era vorba de mine ci de felul in care un artist
> este tratat in context intelectual (presa si lista).  Acum a venit rindul meu sa ma aleg cu o
> galeata de laturi in cap. Imi pare bine ca ai identificat raul in persoana unuia care se da
> inger. Bravo imi pare bine ca te-am trezit la viata.
>   N-am sa mai repet greseala si data viitoare am sa te las mort.
>   Imi pare rau ca am pierdut vremea imi cer scuze ca mi-am cerut scuze. Daca nu as avea respect
> fata de cititorii acestei liste as reveni la afirmatia intitiala.
>    
>   dan
> 
> octavian re <octavian_re@yahoo.dk> wrote:
>   Nu, nu te inseli ne-am intilnit aici in Copenhaga pretz de douazeci de minute ca eram ocupat
> cu un alt vernisaj. Am avut o discutie foarte placuta in care tu ai sclipit de inteligentza
> :critici bune la adressa expo. pe atunci video de la LUIZIANA....sugestie ca Glocalul meu sa fie
> la Muzeul tzaranului..chapeaux bas....Profii.Te-am prezentat apoi profului meu de la
> Academie....SUPER PLACUT.fara arogantza.........Dar faptul ca ma acuzi ca fac afirmatii fara
> acoperire ma face sa rid ptr. ca daca vrei explicatii sau dovezi????argumente le pot aduce.Tot
> ce incerci sa argumentezi despre acuta problema se poate demonta fara mare efort.In fata iti
> spun ca ma dezgusta cei cu doua fetze si cei care se cred infailibili.Cei care dau informatii pe
> jumatate.Cei care nici peste nu au mincat nici gura nu le miroase.Da, eu poate maninc cacat cum
> zici tu dar nu uita ca si tu esti pricina cu dubioseniile tale.Imi scri ca eu care traiesc in
> strainatate ...nu te asteptai sa gindesc asa
> ....Dimpotriva eu de aceea traiesc in strainatate sa fiu departe de mireasma pe care o emana
> unii cind se dau ingeri..CIT DESPRE MINE NU FAC ARTA SA FIU APRECIAT.Nu vreau sa imi trag
> avantaj din conjuncturi politice.Reprezint polul opus al tau.Tu esti un artist angajat din cite
> te stiu si ambivalentCa mai toti contemporanii nostrii alesi....Vezi ACroitoru ,Gonz etc....Nu e
> rau Nu se stie nici o data nu cum ai nevoie?........TOT OCTAVIAN..



 
____________________________________________________________________________________
Want to start your own business?
Learn how on Yahoo! Small Business.
http://smallbusiness.yahoo.com/r-index
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/