Irina Radu on Mon, 12 May 2014 15:33:18 +0200 (CEST) |
[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]
[Nettime-ro] Finisaj MOMENTUM 2 | MarÈi 13 mai, ora 19 | SpaÈiul Aiurart | BucureÈti, Lirei 21 |
MÃine searÄ vÄ invitÄm la finisajul celui de-al doilea episod al proiectului MOMENTUM. Ãn aceeaÈi searÄ vor fi prezentate producÈiile video ale primului episod Momentum, din 2013, Èi un video al artistei Veronique Sapin. Cu Irina Botea, Michele Bressan, Irina BroboanÄ, CÄtÄlin Burcea, Mario Ionescu, Flavia Lupu, Delia Popa, Marilena Preda SÃnc, Valeriu Èchiau, Roxana Trestioreanu, Mihai Zgondoiu. Curatoare: Olivia NiÈiÈ. Facebook event: https://www.facebook.com/events/525045704266171 ExpoziÈia MOMENTUM 2 mai poate fi vizitatÄ Èi Ãntre orele 15 Èi 19, pÃnÄ miercuri,14 mai, inclusiv. Urmatoarea expoziÈie Ãn SpaÈiul Aiurart, "Daniel BÄlÄnescu - Traversare. Eu sunt sistemul", va fi vernisatÄ marÈi 20 mai, ora 19. * MOMENTUM 2 ArtiÈti: Irina Botea, Michele Bressan, Irina BroboanÄ, CÄtÄlin Burcea, Mario Ionescu, Flavia Lupu, Delia Popa, Marilena Preda SÃnc, Valeriu Èchiau, Roxana Trestioreanu, Mihai Zgondoiu. InvitatÄ din FranÈa: Veronique Sapin. Curatoare: Olivia NiÈiÈ 24 aprilie - 14 mai 2014 | SpaÈiul de artÄ contemporanÄ Aiurart | BucureÈti, Lirei 21 Coordonatoare de proiect: Oana BÄluÈÄ Èi Olivia NiÈiÈ SpaÈiul de artÄ contemporanÄ Aiurart Èi Experimental Project prezintÄ un nou episod al proiectului MOMENTUM ce propune variate moduri conceptuale Èi vizuale de abordare, de la soluÈii tranÈante la variante subtile, de la picturÄ Èi desen la instalaÈie Èi artÄ video, Ãn jurul temei legate de violenÈÄ Èi abuz asupra femeilor. Ãn cadrul expoziÈiei va fi programatÄ Èi o searÄ Ãn care vor fi prezentate producÈiile video ale primului episod Momentum din 2013 Èi un video al unei invitate speciale din FranÈa, artista Veronique Sapin. Momentum 2 a luat fiinÅÄ din dorinÅa de a determina introducerea unui segment tematic Ãn rÃndul practicilor artistice din RomÃnia - formele de violenÅÄ Åi abuz asupra femeilor -, un subiect ocolit Ãn arta contemporanÄ autohtonÄ din diverse raÅiuni. Una dintre ele pare a fi legatÄ de gravitatea Åi disconfortul pe care astfel de problematici le ridicÄ Ãntr-o culturÄ care ÃmbinÄ prejudecÄÅi legate de relaÅiile dintre genuri Ãn care violenÅa devine normÄ cu mecanismele culturii de consum Ãn care violenÅa serveÅte politicilor de marketing. Pe de o parte violenÅa Åi abuzul sunt receptate ca fenomene private, iar pe de alta sunt subiecte de tip spectacol pe care publicul le consumÄ ca atare. Acestea sunt de fapt fenomene sociale cu implicaÅii morale, fizice Åi psihice care trebuie reglate la nivel legislativ, prin politici de stat care sÄ combatÄ astfel de abateri comportamentale. Presiunile externe, cÃt Åi cele ale organizaÅiilor nonguvernamentale din ÅarÄ au determinat ca abia Ãn 2012 sÄ fie promulgatÄ o lege Ãmpotriva violenÅei domestice. ÃnsÄ dificultÄÅile aparatului de implementare Åi limitele de mentalitate menÅin fenomenul violenÅei asupra femeilor la cote ridicate. La nivel internaÅional una din trei femei este victimÄ a violenÅei sau unei forme de abuz. Artistele Åi artiÅtii implicaÅi Ãn acest proiect s-au raportat la subiect Ãn moduri diferite, unele aluzive altele directe. LucrÄrile reflectÄ atitudini, poveÅti personale extinse cÄtre poveÅti colective, forme de criticÄ socialÄ extrem de necesare Ãn societatea actualÄ. * Irina Botea, Felicia, Felicia says, video double channel: Felicia says, 12'48", 2008 (Voci: Felicia, Delia, Irina); Felicia, 14'45", 2009, (performeri: Alexandru Foamete, Constantin Nicolae, Ioan Marcu, Mihai BrÄ dean) Michele Bressan, Wainting for the Drama, inkjet print caÅerat pe alucobond, 100x130cm, 2011 Irina BroboanÄ, 240173, instalaÅie, cÄrbune Åi creion pe hÃrtie, dimensiuni variabile, 2014 CÄtÄlin Burcea, Lesa #01, #02, #03, Obiect (piele sinteticÄ, metal, plastic, strip - textil sintetic), 214 x 21 x 5 cm, 2013 Mario Ionescu, Spotlights, inkjet print caÅerat pe alucobond, A4 fiecare, 2014 Flavia Lupu, PrinÈesa lu' tata â la cutie, Live Performance, cutie de lemn, plexiglass, rochie, 183x50cm, 2014 Delia Popa, Teritoriul Fricii, video analog digitizat, 7 min, 2003 Marilena Preda SÃnc, Politica LocalÄ *Patriarhat, *inkjet print caÅerat pe alucobond, 70x40cm fiecare, 2014 Valeriu Åchiau, CapcanÄ, Obiect, dimensiuni variabile, 2014 Roxana Trestioreanu, 1954, inkjet print caÅerat pe alucobond, 50x70cm, 2014 Mihai Zgondoiu, Memento, fotografie veche cu intervenÅie, ramÄ, cuÅit, tifon, 24x32 cm, 2014 Irina Botea, Felicia, Felicia says, video double channel: Felicia says, 12'48", 2008 (Voci: Felicia, Delia, Irina); Felicia, 14'45", 2009, (Performeri: Alexandru Foamete, Constantin Nicolae, Ioan Marcu, Mihai BrÄ dean) *Felicia *este o instalaÅie video pe douÄ canale bazatÄ pe povestea spusÄ de o emigrantÄ din RomÃnia pe care am ÃntÃlnit-o la Paris pe malurile Senei. ÃntÃlnirea Åi conversaÅia despre dorul de casÄ Åi limbÄ au fost transformate Ãntr-o poveste despre evenimente dramatice din viaÅa protagonistei. Ãn *Felicia spune*, povestea este redatÄ chiar de pe buzele Feliciei. Impresia puternicÄ determinatÄ de povestea autoreferenÅialÄ Åi de cÄtre personalitatea personajului rezultate din structura filmului au condus la realizarea celei de-a doua pÄrÅi a proiectului. De aceastÄ datÄ povestea Feliciei este interpretatÄ de patru actori bÄrbaÅi, emigranÅi romÃni ca Åi ea. Cei patru actori participÄ la audiÅiile pentru rolul Feliciei, iar filmul Ãi prezintÄ din momentul acordÄrii rolului trecÃnd prin diversele stadii ale procesului de internalizare a personajului. ToÅi cei patru actori s-au educat Ãn RomÃnia cu precÄdere prin metoda Stanislavsky care implicÄ ÃnÅelegerea unui personaj prin abordarea psihico-fizicÄ, care exploreazÄ personajul Åi acÅiunea atÃt din interior cÄtre exterior, cÃt Åi invers. Michele Bressan, Wainting for the Drama, inkjet print caÅerat pe alucobond, 100x130cm, 2011 Cinematografele sunt fÄcute pentru a privi dincolo de ele, pentru a rÄmÃne neremarcate Ãn timp ce dezvÄluie spectacolul. Precum non-locurile lui Marc Auge, ele conÅin, ritmice Åi automatizate ca formÄ Åi activitate. Folosind timpul Ãntre douÄ proiecÅii pentru a crea un nou scenariu, seria urmÄreÅte povestea acestor spaÅii de tranziÅie Ãn tranziÅia lor proprie ca urme ale trecutului Åi Ãn acelaÅi timp ca repere curente ale identitÄÅii vizuale romÃneÅti. Din cele 290 de sÄli de cinema de stat din RomÃnia, doar 29 funcÅioneazÄ Ãn prezent celelalte fiind vÃndute, transformate Ãn holuri, cluburi, locuri de parcare, centre comerciale sau lÄsate Ãn paraginÄ. Lucrarea este recontextualizatÄ Ãn aceastÄ expoziÅie fÄcÃnd referire la spectacolul dramatic al violenÅei Åi abuzului ce urmeazÄ a fi dezvÄluit. O referinÅÄ subtilÄ la âthe gazeâ-âprivirea contemplativÄâ, Ãn jurul consecinÅelor trecutului comunist Åi al realitÄÅilor consumiste din prezent. Irina BroboanÄ, 240173, instalaÅie, cÄrbune Åi creion pe hÃrtie, dimensiuni variabile, 2014 2001-2005, Clasa IX-XII B, Liceul de ArtÄ, Rm. VÃlcea. Cod poÈtal 240173. Un grup banal de adolescenÈi cu probleme specifice. Nimic ieÈit din comun. La o privire mai atentÄ lucrurile aratÄ altfel: trei cazuri de prostituÈie ( *2F,1B*), trei de abandon Ècolar (*2F, 1B*), unul de furt calificat Èi distribuÈie de droguri (*B*), unul de furturi mÄrunte (*B*), alte cÃteva de hÄrÈuire sexualÄ Ãn ÈcoalÄ. Eu am fost unul dintre copiii norocoÈi. "Problema" mea avea un nume Èi o adresÄ Èi, mai ales, un cabinet care putea fi uneori evitat. Dl "problemÄ" era Ãntotdeauna galant, extrem de galant chiar, darnic peste mÄsurÄ cu complimentele Èi cu propunerile. Nu ÃÈi pierdea niciodatÄ rÄbdarea sau Ãncrederea, indiferent de violenÈa rÄspunsurilor mele. Avea prieteni care Ãl susÈineau Èi Ãl respectau. Èi mai avea o grÄmadÄ de prietene eleve. Au trecut aproape 10 ani, liceul este tot acolo, profesorii la fel. Fotografiile generaÈiilor prezente de elevi sunt practic re-editÄri ale fotografiilor noastre. CÄtÄlin Burcea, Lesa #01, #02, #03, Obiect (piele sinteticÄ, metal, plastic, strip - textil sintetic), 214 x 21 x 5 cm, 2013 âVom fi vreodatÄ altceva decat niÅte cÄÈei Pudel care se vor ÃnvÃrti Ãn aceeaÅi curte, pentru cÄ atÃt Ãi Èine lanÈul? Paradoxal, avem drepturi, avem formule frumoase, decretate de instanÈe internaÈionale. Dar, indiferent cum ar fi aplicate, ele rÄmÃn pÃnÄ la urmÄ o unitate de mÄsurÄ a neputinÈei noastre.â *Marius Tanasescu, *Fragment din intro âExpansibilitatea Domeniului Lupteiâ - SpaÈiul Intact (Fabrica de Pensule - Cluj-Napoca), 2013 Mario Ionescu, Spotlights, inkjet print caÅerat pe alucobond, A4 fiecare, 2014 Ãn RomÃnia post-comunistÄ, presa, aservitÄ intereselor patronale Åi politice, a uitat cÄ rolul sÄu este de âcÃine de pazÄâ al societÄÅii. Acest rol a fost preluat de societatea civilÄ activÄ, care a fost nevoitÄ sÄ scoatÄ la luminÄ abuzurile, atÃt din societate, cÃt Åi din sistem, lipsurile Åi aberaÅiile legislative, ÃngrÄdirea libertÄÅii femeilor Åi lipsa de egalitate de Åanse. Activismul a aprins reflectorul Åi a concentrat atenÅia cÄtre instituÅii, mai ales cÄtre Parlament, care este responsabil sÄ ... Spotlights surprinde âblitzuriâ ale unor astfel de manifestari activiste unde fotograful a fost parte activÄ avÃnd Ãn vedere ataÅamentul faÅÄ de anumite valori etice Åi politice. Flavia Lupu, PrinÈesa lu' tata â la cutie, Live Performance, cutie de lemn, plexiglass, rochie, 183x50cm, 2014 O femeie la cutie sau feminitatea ca normÄ impusÄ, o âprinÈesÄâ, o pÄpuÈÄ, al cÄrei unic scop este sÄ existe Èi sÄ fie utilizatÄ ca un obiect, asimilatÄ celorlaltor bunuri alese, generatoare de prestigiu aparÈinÄtorilor lor. Falsa realitate spectacularÄ se construieÈte Ãn jurul unui scop central â femeia trebuie sÄ fie de tipul baby doll: un trofeu, o valoare cuantificabilÄ, a cÄrei strÄlucire depinde de existenÈa unui public care sÄ-l aplaude pe cel/ cea care o are âÃn posesieâ. âTÄticulâ e necesitate mentalÄ, e cel care Ãi vrea binele, care Ètie, care ordoneazÄ, care Ãi rezolvÄ toate problemele, care o face fericitÄ, Èi care, evident, este Èi responsabil pentru fericirea ei, iar ea are Ãndatorirea sÄ fie fericitÄ. NeÃndeplinirea obligaÈiilor de cÄtre ambele pÄrÈi stricÄ jocul! Delia Popa, Teritoriul Fricii, video analog digitizat, 7 min, 2003 *âTeritoriul friciiâ *documenteazÄ tÄierea mieilor de PaÈte, un ritual contemporan care repetÄ Ãn mod simbolic, prin mielul de sacrificiu, (auto) sacrificarea lui Isus. Pentru cÄ eram familiarizatÄ cu acest obicei foarte violent, dar prea puÈin cunoscut Ãn detaliile sale viscerale, am documentat cÃteva astfel de âtÄieriâ Ãntr-un sat lÃngÄ BucureÈti, unde au locuit toatÄ viaÈa lor bunicii mei. Video-ul este filmat cu camera de mÃnÄ, filmat Ãntr-un stil amatoricesc, capturÃnd surprinderea mea Èi a camerei Ãn faÈa duriÈÄÈii imaginilor. Apoi am juxtapus documentul cu imaginea unor mÃini de femeie care construiesc mici cocori- origami din hÃrtie. Ãn cultura japonezÄ cocorii sunt simbolul sÄnÄtÄÈii Èi al vieÈii lungi, cum apare Èi Ãn povestea despre Hiroshima âSadako Èi cei o mie de cocoriâ. Video-ul se Ãncheie cu o bibliografie vizualÄ cu artiÈti care au abordat subiecte similare Ãn istoria artei. A fost o parte din teza de Master la UNARTE, numitÄ *âTeritoriul friciiâ* Èi cuprinzÃnd cÄrÈi de artist, fotografii Èi un performance cu public, toate vorbind despre relaÈia dintre agresor Èi victimÄ. Marilena Preda SÃnc, Politica LocalÄ *Patriarhat, *inkjet print caÅerat pe alucobond, 70x40cm fiecare, 2014 TrÄim Ãntr-o societate dominatÄ de puterea masculinÄ. Ãn acest sens existÄ un control continuu, al unei complexe maÅinÄrii patriarhale, asupra societÄÅii prin educaÅie, familie, instituÅii Åi religie - un construct politic tradiÅional stabilit sÄ promoveze privilegii ale bÄrbaÅilor. Valeriu Åchiau, CapcanÄ, Obiect, dimensiuni variabile, 2014 RelaÅia de cuplu impusÄ ca normÄ socialÄ, cÄsÄtoria poate fi o capcanÄ cu consecinÅe psihice Åi fizice iremediabile. Sentimentele dispar, iar ceea ce rÄmÃn sunt ironia de metal Åi rÄnile deschise. Roxana Trestioreanu, 1954, inkjet print caÅerat pe alucobond, 50x70cm, 2014 âNe naÅtem slabi Åi avem nevoie sÄ fim ÃntÄriÈi; neputincioÅi fiind avem nevoie de ajutor; fÄrÄ raÈiune fiind avem nevoie de judecatÄ. Tot ceea ce ne lipseÅte cÃnd venim pe lume, tot ceea ce avem nevoie atunci cand ajungem la statusul de *bÄrbat*, este darul educaÅiei.â *Jean-Jaques Rousseau, Ãmile, 1762* *(traducere **Roxana Trestioreanu**)* *âÃnvaÈÄ Èi dezvoltÄ-Èi mintea, fÄ orice pentru a-Èi cÃÈtiga independenÈa financiarÄ! Nu depinde de altcineva!â sfatul Bunicii * Ãn familia fiecÄruia dintre noi pot fi istorii secrete, bine ascunse. Este de ajuns o ÃntÃmplare pentru ca ele sa fie aduse la luminÄ. Istorii nerostite, dar transmise prin atitudini Èi stÄri modeleazÄ viitoarea generaÈie. Agresiunea fizicÄ produce traumÄ pe viaÈÄ, afecteazÄ atÃt victimele cÃt Åi copii lor, traumÄ care de multe ori se aflÄ Ãn spatele unor decizii definitorii de viaÈÄ. Am ales ca imagine pentru expoziÈie un act oficial, iar parcurgerea notelor medicului legal produce o explozie vizualÄ Èi emoÈionalÄ Ãn mintea cititorului. Evenimentul la care face referire print-ul mi-a fost revelat Ãn martie 2014, odata cu descoperirea respectivului act. Mihai Zgondoiu, Memento, fotografie veche cu intervenÅie, ramÄ, cuÅit, tifon, 24x32 cm, 2014 Portretul unei femei din mediul rural decupat dintr-un tablou de familie poate face referinÅÄ la violenÈa domesticÄ. SurÃsul blÃnd-enigmatic te face sÄ crezi cÄ ea ar putea ascunde o tainÄ sau premoniÈia unui viitor ÃncÄrcat de violenÈÄ. Suprapunerea unui cuÈit ornamental de lemn (un fel de coup-papier) deasupra portretului femeii potriveÈte perfect ovalul mÃnerului sÄu Ãn jurul ochiului. Aluzia la ochiul ÃnvineÈit e clarÄ, aÈa cum lama acoperitÄ cu tifon potenÈeazÄ o triplÄ ambiguitate: obiectul domestic banal poate fi o armÄ a violentei cauzatoare de rÄni (tifon-pansament); lama ÃnfÄÈuratÄ e un semn al disconfortului acoperit, al suferinÈei ascunse, Ãntr-o comunitate care le Ètie Èi le aflÄ imediat pe toate; ovalul din jurul ochiului drept e un pandant al privirii enigmatice precum Ãn zicala "un ochi plÃnge, un ochi rÃde". _______________________________________________ Nettime-ro mailing list Nettime-ro@nettime.org http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro --> arhiva: http://amsterdam.nettime.org/